| 1.
|
SFAT, sfaturi, s.n. 1. Vorbe, argumente spuse cuiva pentru a-l convinge să procedeze într-un anumit fel, într-o împrejurare dată; povaţă, îndemn, îndrumare. 2. Adunare de oameni întruniţi pentru a delibera, a lua hotărâri sau (în trecut) a ajuta la conducerea ţării. ◊ (În trecut) Sfat popular = organ local al puterii de stat (în regiuni, raioane, orase si comune); clădirea în care îsi avea sediul acest organ. 3. Consfătuire, consiliu. ♦ (Pop.) Conversaţie, taifas. 4. (Rar) Zvon, veste, vorbă. [Var.: svat s.n.] - Din sl. s~uv~et~u. Sursă
: DEX'98
( 64160)
- claudia |
| |
| 2.
|
|
| |
| 3.
|
SFAT s. v. acord, aprobare, asentiment, aviz, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, consfătuire, consimţământ, consimţire, conversaţie, convorbire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, dialog, discuţie, încuviinţare, îngăduinţă, înţelepciune, învoială, învoire, judecată, măsură, minte, moderaţie, permisiune, raţiune, socoteală, socotinţă, tact, voie, voinţă, vrere.Sursă
: Sinonime
( 209380)
- siveco |
| |
| 4.
|
SFAT s. 1. îndemn, îndrumare, învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă, (pop.) învăţ, (înv.) consiliu, cuget, dăscălie, gând, povăţuială, povăţuitură, sfătuială, sfătuire, socoteală. (I-a ascultat toate ~urile.) 2. v. recomandare. 3. v. adunare. 4. (IST.) consiliu, divan, (înv.) scaun, tănaci. (~ domnesc.) 5. (IST.; în Roma antică) sfatul bătrânilor = senat. 6. v. taifas. 7. consiliu, primărie, (înv.) vornicie. (S-a dus la ~ pentru o adeverinţă.)Sursă
: Sinonime
( 209379)
- siveco |
| |
| 5.
|
sfat s. n., pl. sf'aturi Sursă
: DOR
(281803)
- siveco |
| |
| 6.
|
SFAT ~uri n. 1) Învăţătură menită să călăuzească pe cineva în diferite situaţii; povaţă; îndrumare. A urma ~ul cuiva. ◊ A sta la ~ a sta de vorbă; a conversa. 2) înv. Organ colegial de conducere; consiliu. 3) pop. Conversaţie (de obicei) pe teme lipsite de importanţă. /<sl. sub~etu, sv'etu Sursă
: NODEX
(353265)
- siveco |
| |
|
|